Arhiva pentruseptembrie, 2008

cronica de fotbal… scrisa candva despre “U” Cluj

{ septembrie 30, 2008 @ 7:45 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

“U” Cluj este dovada faptului ca fotbalul romanesc are frumusetea unei istorii. In duminca lui 29 iulie, la Cluj – Napoca, orasul de pe Somes, cu un simbol al Ardealului inainte si sub semnul studentilor ca imbold, sepcile rosii au revenit in prima liga dupa 8 ani de asteptare. In debut am vazut pofta de joc, dorinta de confirmare si potentialul afirmarii meritului valoric de a fi in Liga I. Inceputul a fost sub semnul timiditatii insa studentii clujeni au reusit treptat sa domine teritorial jocul. Am vazut un meci de castigat cu o echipa vizitatoare modesta insa cu un arbitru care a fragmentat inutil jocul. Prima repriza a adus si golurile, contrar cursului partidei primul gol a venit din partea oaspetilor in autoratul lui Djapka, fara insa prea multa asteptare, universitarii au revenit spre final cu un gol frumos, care a prins o tesatura de pase, ca mai apoi Goga sa finalizeze imparabil. Repriza a doua fazele de poarta au fost din partea oasepetilor rarisime, studentii, insa intetind dominatia teritoriala si tactica, au culminat ratarile in minutul 82 cu sutul lui Olah prins greu de Guso. Un joc promitator din partea “U”. Astfel, cu ajustari tehnico – tactice, un echilibru intre compartimente si de legatura intre jucatori, jocul abordat cu mai mult curaj si elaborat de o determinare a dorintei de a face performanta, poate sa duca la formarea unei echipe competitive. Haide “U”

Sunt un OM L I B E R de contract cu viata cu societatea si cu politica doar cu Iisus mai negociez cand si cand

{ septembrie 28, 2008 @ 7:54 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

 

Avem doar doua, anotimpuri, care pastreaza din cele 4 doar linia, de inceput, Cerul insumeaza toate privelistile pe care ochiul nu le poate decat adulmeca iar privirea inClaustra, tinutul cel fast al rutinei de a fi OM se ascunde dupa coapsa nemarginita a oceanului adancit inaltului, undeva prin amurg, sedeam langa tarm si ascultand zorii adastam soarele, luna ascunsa in orbitele norilor era ca un crater, mainile mele cautau in van adierea vantului doar briza marii imi amintea de lumea cea larga, si mai apoi am plecat de langa tarm mult prea departe ca sa mai pot auzii freamatul marii…

 

ei, dupa ce ieri am fost ingaduit pe blogul Domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu,  http://vasiledancu.blogspot.com/  astazi ce sa va mai zic il las pe

Fanu care spunea… pe nuantele “dusmani ai poporului in desertul politic”

Si iarasi si iarasi am vazut in penumbrele tinutului romanesc cum reactivarea candidatilor prin cosmetizare sau prin acea resuscitare imperativa neechivoca de context conjectural(vedem cazul Gusa Cosmin revenit la ale social democratiei cruditati imbibate in euri) insa, ba chiar in unele cazuri reimbalsamare dupa o prealabila spalare a unor cadavre politice readuse la viata nu prin strigatul din Crez ci prin sumbrul experiment al clonarii adaptate la veacul ce va sa vie(vezi Ptrica Roman mai nou mare liberal) AVEA sa arate faptul ca meleagurile nu pot aduce “politicului” politica reala, doar in aparenta noul se isca drept inovatie in fapt este o vechitura cusuta cu ata murdara…Victime, colaterale avem doar in cazul celor implicati direct (carnita de tun) fara spate bine inclaustrat nu ideologic ci de a dreptul pRezervat intereselor de casta, cat despre victimele care fac din portretul unei natiuni virile, o fada urma a desertaciunii civice, consecinta caricaturii frigiditatii blazarii elective, celor lipsiti chiar si de minima etica a pasilor catre urne, din lipsa de ratiuni morale suficiente unei determinari ideologice sau chiar interesate…
Victime certe sunt si cei care deja aezi, ai impestritarii activisti, sunt perdanti din diverse NEportiviri de alegare interesata sau inpotativitati de convivialitate dezinteresata, ramasi pe margine lasa in urma lor din 4 in 4ani resentimentele celei mai vagi uri de Eu, pe astia nu i incanta deloc sau niciodata umorul lui Seinfeld, pamfletele Profesorului Mircea Mihaies ii scot din minti si le lasa spre cauterizare negii hulei si adulatori de dublul limbaj al “deontologilor” impartiti in partinitate prin functiune de partizanatele dinspre casta bine conturate de regiile articulate pe bazele de rezidenta parazitara…”Discursivitatile” prind treptat un ax deloc demn de relevanta urechilor aflate la adapostul unei acustici cat de cat doctrinare, sunt cam ca n curtea scoalelor undeva intre orele de sport si cele de atelier, vina este aruncata ca o minge de care cam toti ar vrea sa se scape si nimeni nu urmareste decat un egal daca se poate alb, pana si faultul este o maniera a tacticizarii remizei/rocadate, ipoteza de job a lui “dau ca sa dai” este azi mereu premeditata de cazualul lui “nu ai pe cineva undeva”, or ei “politicenii” se cam au intre ei pe fundamente dintre cele mai de pace si prietinie intre ipochimeni. Cu siguranta ca pasarea demagogica sau nepasarea acuta fata de “suferinta oamenilor” s a savarsit ca o alternativa la ereditatea minciunii, un altfel de panaceu al refuzului perpetuu sau o altfel de analgezica NElimpezime a reprezentarii cetate / “politician”…Vorbiti de salarizare jenanta si batrani la limita supravietuirii, despre starea de fapte a ignorantei “politicienilor” fata de popor si despre marele dusman al natiunii, foamea, care sa fim seriosi l a cam indrumat pe roman in 89 sa paseasca in strada spre a i dezVizuina pe tirani INSA stau si gandesc ca o data cu astia s a cam dat liber la fauna de prada adica la sacalitate, la hoitarizare, la cartitizare, la nevastuicitat, la vulpezitate si nu in ultimul rand astazi vedem ca n Creanga ca ursul ba chiar si lupul nu se rusineaza sa isi ceara drepturi urbane… Nu vreau sa mi amintesc de calatoriile spre acasa cu acel tren “foamea” dar nu voi uita niciodata cum prin Cluj si nu numai vad pensionari bolnavi cu o pensie de mizerie (nu ca aceea de care se lafaie securistii) pe chipurile carora se citeste demintatea si care stau cu mana intinsa si nici macar nu au curajul sa te priveasca in ochi cand le dai un banut, de rusine din cauza situatiei in care i a adus asa zisA “democratie romaneasca”, probabil pentru o paine macar si iarasi si iarasi nu voi uita cum tot la Cluj batranele de pe sate stau cu flori sau recoltele pamantului si vand ca sa poate platii medicamentele care le dau speranta unei batrneti din nefericire nationala tot mai anosta…Dusmania dintre politicieni este nu doar falsa ci si imbuibata cu asperitati de conjunctura, nu o voi crede indiferent cat de tandra este injuratura reciproca dar si cat de ranchiunoasa le este setea de sange al electivitatii de persuasiune si rug al vanitatii de avidizare aplaudaceasca, care samana din ce in ce mai lamentabil cu paninea si circul, cu sau fara sare… de aia dusmania nu are valente reale iar ura intre ei si jocul de a justitia si joaca de a retorica nu isi au rostul fiindca nu au principalul ingredient al realitatii, sinceritatea…Un scenariu, posibil

Ar fi o situatie sa devenim noi romanii un fel de Fratele cel Mare si sa i survolam fara sa stie sa le auzim discutiile private sa le privim macar o data chiolhanurile de teapa Golden Blitz sa i auzim cum ne jignesc cu expresii ca alea cu si despre “creierii pe noptiera” sa i auzim cum ne insulta si cum ne injosesc, cu mojicia specifica celor care nu au nici tara nici inima nationala, OARE atunci cand patrundem in spatiul celei mai intime si inamovibile increngaturi de “simbioza promiscua” a acestora nu le vor tremura nadragii si nu vor fi ei “pupeze cacacioase” in momentul in care s ar afla in fata reactiunii unde noi romanii le vom da un vot de blam chiar si cei mai indoctrinati dintre “noi” prin neprezentare si vremea lor sa se opreasca iar la punctul zero…

iata o ipoteza de lucru

Ca bine ziceti “individualism” la care as mai adauga o vitalitate extrema a vanitatii, intr o tara a discrepantelor de tot soiul, “clasa politica” garanteaza saracia si ocroteste ticalosia, aproba tacit sau indirect nesimtirea impreuna si incurajeaza intr un regim reciproc avantajos imbogatirea fara vreun just temei si uite cam asa se ajunge la pregnanta tarii lui si asa imi pica si mie ceva si lui ceva si rest dupa rest facem de un ban pentru un trai la limita decentei…

Inca ceva va amintiti ca inainte de 89 se prezentau recolte record, ei bine azi urmasii alora nu mai pot prezenta recorduri post dar vin cu aprioricitati halucinante sau mai clar vin cu niste promisiuni care colosalmente ma fac sa vaz doar monstruos sistemul ticalosit si sa simt enorm cosmarul nesimtirii cu care s a pricopsit iremediabil tarisoara…

Un OM foarte drag mie mi a spus intr o buna zi ca a fost pus in fata inevitabilului compromis, de atunci valoarea care pana in anterioritate insemna ceva a inceput sa o intreVada doar rarisim, mi a mai zis ca se bucura ori de cate ori ii este dat sa priveasca in ochii aproapelui si sa vada vreo lumina dupa adevaruri mi a mai zis ca a pronit cu gandul sa nu faca vreodata vreun compromis si a sfarsit prin ca intelege inexorabila frivolitate a fatarniciei lumii care te ispiteste inevitabil la compromis

Bine spus “cusca”, viata reala le este straina iar biroul si birocratia este nemasurata ignoranta deloc socratica, macar Socrate a cam coborat filosofia spre intelesul tuturora, el a priceput ceea ce in Cetate inseamna atitudinea filosofului, cat despre acesti “prizonieri ai politicii inutile” ce sa afirm decat ca nu au nici macar acel orizont anular al vietii civice si atunci pretentia la “politica” de la ei mi se pare cu totul si cu totul exagerata…

Fiu al ticalosiei care in travesti si a asumat cu aroganta incuibatoare tirania inaintelui 89,”politicianul roman” nu mai este nici macar in apetenta de a se camufla astazi in rigoarea cosmetizarii de rutina macar a amagirii ci cu tupeu apare in fata natiei si promite bani, da consumptibile, tine pomelince de pavlovizare, simuleaza interes pentru chipurile romani si Romania si nu in ultimul rand disimuleaza atat cat poate fatarnicie, el nu are destin iar daca ar fi sa i aflam sortii nici macar pe astia nu si poate asuma, supt vremi tine tarisoara in zadarnicul inventar al vremurilor adancite intr un tot mai vag si lipsit de ecou anonimat al deriziunii…

Imi dau seama ca acei care se inscriu in politica socratic si nu se pliaza pe aceasta caricatura sau mazgalitura falsa pecete in destinul national al Romaniei, incercand sa aduca o nota altfel “politicului” care sa duca la iesirea din demagogie si la evadarea din ticalosie catre demintate si spre interesul legitim al vietii firesti a poporului, isi asuma un mare risc acela de a si alege desertul spre a curata desertaciunea celorlalti si desigur singuratatea care poate dura un veac sau in veci de veci daca stau bine sa imi indrept privirile catre inceputul de circarie si painarie care a cam inceput prin toate culorile si la aia portocaliti si la aia ingalbeniti si la aia cu plus la mijloc rosii cu alb, doar maghiarii stau pe margine si jubileaza la fiecare pas eronat al “clasei politice romanesti” tocmai spre pastrarea rolului lor din 89 incoace… de centura

Stimate Domnule Profesor scrieti ce scrieti si tat imi dati si mie privilegiul de a ma prilejuii opinand.

wwww.fanu.wordpress.com

28 septembrie 2008 11:33

Nu mai stiu cum habar nu am

{ septembrie 27, 2008 @ 9:27 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

prin Cluj, pe picioare cum ar zice romanizarea, plimbare rapida, in graba dar sincer sa va spun aveam un reper insa imi lipsea doar cel al reveniri la ceva anume, probabil ca tot un reper, ajung in zadar la punctul vizat, apoi urmez cam aceeasi cale a revenirii, constat ca abonamentul pe bus este la ultima zi, astfel ca de maine doar picioarele imi vor putea fi pragmatismul dorintei calauzitoare, spre cam aceleasi peisaje citadine ce ma lasa insensibil cam de vreo 4 ani incoace…
vad doi emonati, adica aia cu emo, de data asta s au regasit pe aceeasi unda, nu stiu cum habar nu am dar cred ca erau de un preferential negru stralucitor, Krud si curat in fragezime, juni sau de o junete aproape suicidara, un amic imi da beep, ma uit ii raspund, era in acelasi bus cu mine, a zis ca m a strigat, probabil eram adancit in irelevante greu foarte greu si de regurgitat atata amar de vreme pesemne de aia nu i am raspuns… aflu dintr o stire ca se practica si pe la noi ca no ne adaptam europeniceste, gazduirea pe favoruri sexuale, in alte parti sunt si site uri speciale, adica te futi ca fata si poate pe unde gaytatea este legalizata dar si tolerata, ca baiat si ai unde sa stai gratis, la noi doar prin ziare, curand insa ideea savarsita parca vad ca se vor afla unii care sa procedeze si la asa ceva… incet Clujul se pare ca se savarseste ca oras de franari si treptat sudentimea va capata valente franaresti, la moda alaturi de spiritul emo, se incuiba, franareala… curand pana si Boc va avea pe langa costum un vestiment franaresc, astfel “vom” avea un primar franar dupa unul funariot, unul care sa aibe chipiu franaresc, lasand toca acum demodata si de domeniul istoriei, Universitatea este deja in NONviziunea lor istorie…
trebuie sa recunosc un fapt real acela de a nu fi vazut astazi mamici purtatoare de viata care sa fumeze cu iresponsabilitate, sunt politisti adventistisi securisti publicisti ce mixtura anapoda, la un meci am stat langa doua blonde, am opinat si eu pe cateva faze ceea ce la blonde nu le a placut, ce sa fi facut, am zis ca le am priceput blonzimea si am recunoscut ca noi aia de la filosofie trebuie sa tacem ca altfel avem privire dusmanoasa, blondele dadeau culoare roz meciului vorbind printre picatele rosii despre malll asa afectat cum numai ele stiau sa o faca… O Dumnezeule ce greata… azi am primit cel mai tenebros si jenant sms din viata mea de OM, nu va pot scrie decat ca era de o morbiditate atat de perversa incat am ramas mut…

azi politistii se uitau la o comedie, atmosfera era la portar mai relaxanta, ceva mai elastica si cat de cat fierbinte… era totusi o comedie cu vagi accente de tate atasate la o blonda…

tot primesc pe mess asa ceva

Trimis de Ministerul Mediului: Stiti unde se arunca uleiul din tigaie dupa o friptura facuta acasa ? Chiar daca nu facem foarte des friptura, cand o facem, aruncam uleiul folosit in chiuveta, nu-i asa? Aceasta e una dintre cele mai mari greseli pe care le putem face. De ce o facem? Pur si simplu pentru ca nu e nimeni care sa ne explice cum se face corect. Cel mai bun lucru pe care il putem face este sa asteptam sa se raceasca si sa il punem in sticle de plastic, sau de sticla, sa punem dopuri la sticle si sa le aruncam la gunoi. UN LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA NON POTABILA, CANTITATE SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA PENTRU 14 ANI. Daca tu alegi sa trimiti acest email prietenilor tai, mediul iti va fi recunoscator!

onoare mediului si nu in ultimul rand raspandacilor si asa mai departe…

ei da frati romanasi iarasi si iarasi am recidivat pe Blogul Domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu, astfel ca nu i asa

Fanu spunea…

http://vasiledancu.blogspot.com/

in despre “minunata lume veche”

Inainte de 89, supravietuiam, fara a o si impartasii, intr/o anosta soarta SI am savarsit un deloc carusel al tuturor viciilor blazarii. Teatrul incepea cand mastile erau adverse, jocul insemna disimularea intentiilor iar trocul aducea simularea unor interese spre implinirea altora care de cele mai multe ori aveau ca scop evadarea sau evaziunea din zorii cenusii…

Fabulos era crezul in libertate a celor putini, impresionanta era forta unor eroi ca Petre Tutea, Elisabeta Rizea sau Seniorul Corneliu Coposu si multi altii unii anonimi altii ramasi in demintatea ultima gestului eroic romanesc de a afirma NU tiraniei…

Ceea ce era mai interesant insuma cel mai in cioplitura chip al gregaritatii si cea mai carentiala era penumbra de departarii de asemanarea cu Eul national.
Exemplul dvs cu intelectualul, poet este aproape de Kafka INSA stau si sunt nedumerit constructiv / aduc un alt scenariu (fara a ataca pe cineva sau ceva doar o ipoteza de lucru) / DACA acel lirist, candva cenzurat, sa zicem ca in libertatea care a urmat uraciunii pustiului desertaciunii a ajuns sa cunoasca darul puterii privilegiilor OARE dat fiind tentatia duplicitaritatii sau savoarea morbida a dedublarii, metehnele si complicitatea tacita sau fatisa cotidiana sau “civica”, cinismul fatarniciei ori lasitatea idolatriei NU l ar fi dus in ispita de a nu si refula acelasi iz comportamental deviant (insa infinit mai rafinat decat al bestiei analfabete care il cenzura in odidioara vreme) in care vanitatea ar fi putut face casa “buna” cu ticalosia si venalitatea ar fi aflat covivialitate cu cea mai teribila coniventa a vitalitatii promiscuitatilor diverse…

Daca stau sa gandesc astazi aplauzele de ieri sunt cam aceleasi doar atata ca aplaudatii sunt mai multi iar aplaudacii tot mai oportunisti si cam la fel de “dogmatici” in demagogia electivarii si electivitatii… cat despre analfabetism si analfabeti san nu uitam memorabilul verbului “a fi” la conjugarea din emisiunea lui Turcescu, parca Vanghelie a primit bila neagra, cel aplaudat pe la congrese de aplaudaci… o!!! si cati nu mai sunt ca asta peste tot… dar totusi el a fost este si va ramane memorabil tocmai prin verbul “a fi”…

Ciudat este ca tot astazi, avem carti, avem pe Iisus la liber, pe Marx in exil, inchisori comuniste muzeu, pana si irealitate mediata de sugestia supraomului o avem si multe altele la care ieri doar indrazneam a ne ingaduii sa visam INSA daca am gandii social -democrat situatia si daca am cugeta crestin democrat contextul nu pot sa constat ca selectia celor care se pot bucura in RO de toate beneficiile virtuale ale momentului este nu doar nedreapta etic ci si irelevanta moral aproape perfect c)haotica societal…

Eu l am prins pe Orban intr o vizita prin Cluj si cel mai tandru moment mi s a parut cand statea la un relax cu ziaristii poza precum cei la fotoModeling…

Jucu si NoKia se vor coneKta la ritualul “politic” ori de cate ori va fi nevoie de izul rudimentar al tiraniei paseismului celor mai frivole ticalosii spre pavlovizarea romanasului bantuit fie de stafiile trecutului sau aflat in anomaliile unui prezent de carton sau de uzura baronesco/capitalisto/cumetreco
/ciocoiesc…

Imi amintesc un context, nu venisem de multa vreme la Cluj, pe vremea aia era premier Adrian Nastase, in vizita daca nu ma insel era pe la ExpoTransilvania, se expunea ceva, habar nu mai am ce INSA mi a ramas pe retina imaginea lui Nastase langa Ioan Rus care parea maestru de ceremonii, explica si se mira, of da si era atat de fada imaginea si atat de fals ritualul. Nastase este acum incoltit de peste tot, Ioan Rus mai discret ca oricand in PSD insa prezenta ambidextra este inca “vitala”…

ICR si manifestul, provocator, imi amintesc de o replica din filmul “Cel mai iubit dintre pamanteni” cand il pusesera pe filosof la perchezitie, chiar si in cur(Gicuta), tocmai pentru ca avea o privire dusmanoasa, maghiarii in opinia mea fac o politica de centura,luxurianta, insa alternativa lor spre deosebire de a altor secte politice si “solutii imorale” este una irefutabila pentru orice nuante de guvernabilitate si asta datorita tot inabilitatii “clasei politice romanesti” dar in egala masura a instabilitatii electivitatii natiei lipsita de aportul clasei de mijloc tinuta inertial tocmai din pricini tactico/politice…CNSAS, este cam la fel ca replica cuiva prin 89 la tv catre altcineva “fa te ca lucrezi”… scenariul este usor en retard iar regia usor parezata de penumbra, clownul zilelor este orfanul noptilor cu sau fara aurolac… securistii ai batrani, chiar si tortionarii se plimba angoasant de liberi printre noi, din vreme in vreme mai asista la comemorari, unde, cu savoarea tradatorilor de neam si tara aflati ca supravietuitori incuibati, ranjesc criminal si fantoseresc hidos realitatea…

Felix, il reloadeaza pe ilici, pai cum nu doar alianta PSD minus PC este iarasi solutia iar jocurile par a se reface doar ca in competitie raman 3… iar rocada triumvirala…

Cat despre “robotizare” alegoric

Va mai las un scenariu, mie imi plac mult metaforele, undeva in cluj este un stadion, aflat pe un teren de o inestimabila valoare ca tinut dar si ca asezare, fapt care dezlantuie nebanuite ravne si ravniri(politico/arghirofilo/afaceriste), pe acel stadion s a infaptuit un mit, fotbalistic, pe cale de consecinta sportiv (cineva imi spunea un OM cu dragoste de mituri, simplu “locul acesta a ridicat si a doborat multe spirite, le a inaltat si le a decazut”) INSA cine ce si de ce cineva a avut toata vremea ca totul sa se tina la nivel inertial doar doar sO ivi situatiunea favorabila… acu totul pare sa se darame si reconstructia sa devina, se anunta asaDAR vremuri mai bune INSA totusi imi este teama ca “robotii” si “prolii” vor fi iarasi si iarasi deKonektati de la mit si dusi sau pusi inaintea zidului ravnitorilor si ravnei lor politico/arghirofilo/afaceriste … da recunosc nu am aflat alta rima, tovarasi, dragi si pretini …

in rest, cred ca deja a inceput racolajul pliantesc si bricolajele programatice, fireste, pomelnicele promise sau chiar date, electorale, cand cu portocale stafidite, cand cu sageti atinse de patos rosu cu alb, in fapt cred ca la nivel “politic” din vreme in vreme incoace le tremura tuturora din ce in ce mai putin nadragii si sunt din ce in ce mai putine “pupeze cacaioase” printre “politicieni” asta pentru ca cu cat “robotii” si “prolii” (ioi, no, ni ca iar am dat copy paste)au fost bine dresati unii iar altii blazati, cei mai multi claustrati in santaj, cu atata mai smenaresc este tupeul nesimtirii si ticalosia parvenirii inumanului organelor de partid si de stat indiferent de impestritarea “politica” avuta si de momentul in care aceasta lehamite de impestritare s a incuibat in cioplitura de rocada tarisoarei…
…ziarele isi vor trage iarasi nadragii ii vor carpii sau chiar inlocuii, ce bine miros euroii…
fiti linistiti, in tarisoara daca nu mai este ce sa se fure se inventeaza si vai tie batrana Europa, ce ti se arata la orizont si vai tie Globalizare de ce amurg vei avea parte, inainte fiind tarisoara…

Articolul DVS mi a incizat o relevanta in timp si mi a ingaduit un PeTrecut prin vremi… dar totusi mi a lasat si o speranta a unui candva undeva altcumva

www.fanu.wordpress.com
27 septembrie 2008 13:31

va voi scrie daca a fost sau nu publicat acest comentariu, nadajduiesc la toleranta, desi… om vedea

Cururi golite de continutul hulpav al ochilor

{ septembrie 25, 2008 @ 4:48 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

Intr o seara marinelul a aflat de NEcuviinta, dupa ce s a discursivit lectural pe dinaintea celor 322, sa vina si la vederea natiunii, tocmai ca pulsul sa fie pe corecte ridicat…sincer sa va spun is satul sa i vad tumefactia privirii si mai ales hidosenia trupeasca habar nu am de unde atata inflamabilitate pe chipul sau, adica omul mi se pare asa umflat si braZdat de vicii marinaresti… in fine, cel mai irelevant moment al emisiunii a fost acela in care moderatorul punea intrebari care se doreau a fi un fel de centrare pentru lovirea cu capul in gura lui “il (P)rez(s)idente pe la Cotro INSA marinaresc pacat ca in fapt acesta a esuat lamentabil in amenintari deloc voalate ci de a dreptul fatis perfide, aproape copilaresti ospiciale, in sensul lui “daca voi ma lasati in pace si eu va las pe voi” astfel semnalul pentru inexorabila stare de asediu iarasi ieri seara a fost dat fara vreun determinism moral pentru o etica fireasca… alt moment a fost acela al AUTOlaudaroseniei, specifice celui care in lipsa aezilor cu iz de lipitorito -ciocoitate, nu ezita nici un moment sa reaminteasca romanasului din randul de mijloc al tarii, tinut anonim si marcat ca marginal, cam ce s a inceput fara a se si fi terminat tocmai din pricini de evolutie ministeriala, primariala si in cele din urma fatalmente prezidentiala… Apropo.USA, am aflat despre o suspendare a campaniei electorale in State ca urmare a crizei de nivel structural de care sufera cronicizant imperiul, lovit la 11 septembrie in orgoliul maretiei sale Turnificante (probabil ca lovitura de langa inima a fost tocmai spre a nu duce in ispita uitarii momentul Pearl Harbour si de dragul uleiului de tarana)… s a scos o carte despre Cioaca, pe cand si una despre Elodia, nu de alta dar ar fi ceva sa vedem un dialogal in contumacie dintre cei doi poate asa dintr un hazard de acumulare si furii se isca virtualitatea probei veritatii… astazi in zori Orban explica fireste intr o conferinta de presa ca drumurile tarisoarei au si bani si probabil finalitate… sa dai in gropi nu alta… se judeca Mailat, in Italia… si soarta resurselor de petrol din marea cea mare… la Cluj citesc ca mesajul catre fanii englezi este unul sexos, veniti aici ca avem bautura si femei ieftine, tate, no, ioi, ni… aia despre care va prevesteam in scriiturile mele bloghiste, astepta azi sa o salut… dar de ce??? as face o asa imprudenta??? ce legatura aveam eu in anturajul ei??? decat ca ea zace pe la birou si bantuie prin marKet iar eu chiar pun osul la treaba??? … definind situatia, sictirismul de job… Sa recunosc faptul ca desi il detest pe Felix motanu, mi a placut vehementa lui Mircea Badea fata de aparitia jenibila a marinelului pe la tV, chiar si tentatia indirecta a instigarii la blazare electivala, tocmai pentru ca sincer nu mai vreau nici eu sa ma duca astia cu vorba, logoreea asta imputita si ordinara… Stolojan, cel care era pe vremuri iliesciote aed al valorii, asa cum el il considera pe Iliescu, pe clipele cand Nastase il propunea ca premier iar el cu siguranta ca se simtea onorat de propunere… acum dupa o boala care a provocat subitul plans al marinelului, lacrimi de si cu sare, de savoare maritima, revine si iarasi vrea premierialul DAR de data asta din partea pedeleilor, in confruntare cu pesedeii pe care ieri ii iubea de NEspus… un alt personagiu este Ponta, care ca ex procuror, vrea o justitie corecta, gandesc ca si Panait a vrut cam acelasi aspect insa spre deosebire de altii nu s a apucat de “politica” si a sfarsitO cam ignorand cu sau mai bine zis fara voie gravitationalul… o vedeta porno, de etnie maghiara, vorbeste coerent despre o Romanie ramasa in urma pe multe alocuri cu societalul, o expunere catalogata drept porno, in fapt era un act de Kultura, extrem, provocator, incet incet Mailat ajunge gainar, a furat o geanta, exemplul plastic al irelevantei etice sta doar felatia, iar exemplul caustic al NEasentimentului moralei sta numai ejacularea in van, lumea in schimbare, petreceri porno in cluburi concomitent cu zilele Sfintei Marii si arta extrema pusa in lumina vremurilor trecute a nudului, nuanta porno a picturii de astazi pare sa fie ultima replica adusa spre ceea ce era nudul candva… cred ca ceea ce se incearca astazi sugestiv este in fapt deriziunea lumii in care traim… si ultima pe noaptea asta tot de la Mircea Badea aflu ca “liberalii” si “pedeleii’ au facut un pact la popa, de alianta, liberalii dorind sa scape de legamant asa ca merge la un alt popo sa i dezlege de eventuale blesteme…

ce mai scria Fanu pe Blogul Domnului Profesor Vasile Sebastian Dancu, inca NEpublicat ca replica la articolul despre “ostatici ai partidului’

Fanu spunea…

http://vasiledancu.blogspot.com/

Inscrierea mea in PARTIDUL NATIONAL TARANESC CRESTIN SI DEMOCRAT a fost in fapt o continuitate si in drept o ereditate,continuitate pentru ca inainte de momentul Timisoara 89, pe la Europa Libera se prevestea faptul ca istoria va cam da navala peste Romania, faptul a fost ca dupa 89 eram taranist SI ereditate pentru ca in familie am avut taranisti, liberali, comunisti si legionari, astfel ingaduinta mi a permis sa ma apropii de taranisti cu mici tarcoale liberale, de dragul truismelor tutiste.In viata asta telurica nu am dus lipsa de compromisul din obiceiurile slabiciunilor umane prea umane DAR nici nu mi am delasat firea starii de spirit decat prada luarii unei atitudini ferme ori de cate ori cazuistica imi aparea drept cauzalitate pentru ticalosie.In politica de pretutindeni menirea este alegarea unui sau la un interes a coINTERESELOR tale fireste asociate grupului… cine afirma ca se simte liber in politica mare demagog este iar cine zice ca nu se poate detasa de NElimitele ticalosiei da dovada discernamantului doctrinar clar erodat, de prostie, de naivitatea perfida sau de ingenuitatea ciocoiasca.La sedinte imi placeau mereu locurile de langa perete cam al 3 lea rand de scaune. Oare de ce asta??? …nimic mai simplu daca te asezi undeva la mijloc vezi cam tot ce vrea sa ascunda decolteul dublului limbaj si secretul dintre cele doua lumi ale placerii si ale curviei politice… adica incerci sa prinzi cate ceva din caricatura jocului de replici, savoarea demagogiei si lividul persiflarii, tocmai din pricini de asezare in invariabilitatea etica a celor convivi… membrii cotizeaza iar partizanilor puterii nu le ramane decat injosirea acestora prin adancul inaltimilor lor… am vazut asta si la PNTCD si la PNL si pe la PSD, pedeleii nu i aduc in discutie pentru ca astia nu s definiti nici doctrinar nici ca grup, ei au tatuc… marinelCred ca membrul de partid nu este vazut ca bolnav nici macar contaminat (afara de acei nebunatici fatarnici car eisi erijeaza scopul in sine si isi rezerva ticalosia pentru incuibare) ci poate mai repede apare drept ostracizat civic sau regurgitat electiv tocmai prin mefienta nu de natura doctrinara ci de savarsire a desertaciunii de a alege fara a fi el insusi un ales in aria celor alesi… un fel de defetism sacrificial, de dragul sa zicem doctrinei dar in caderea libera prin mizeria utopiilor ticalosiei celor alesi… cu cat mai mare santajul de reciprocitate a lui “dau ca sa dai” cu atat mai mare frisonul temerii sau sclavajul…Cat despre cei care va gravitau cand va opuneati sa zicem dambovitenilor, mitici, ce sa va spun probabil ati vazut in sfarsit cat de singur sunteti DAR aveati o sansa pe care refuz sa cred ca nu ati aplicatO cand a fost ocazia aceea de a asista la cearta rutinanta a altora pe masura conflictului intern in PSD…

Ciudata aluzie la “conservatori’ ecsi “puri” in conditiile in care pactul este inca invigorat geoanistic DAR no oricum eu is obisnuit sa vad doar cele ale contreiNaturi diezarmonii in “politica romaneasca”. Nu ma mira decalajele lui Geoana atata vreme cat a ajuns de dragul aparitiilor tv sa promita bani celor din exilul lucrativ. PSD il vad la ora asta atat fara de solutii cat si fara de carmaci, ceea ce poate fi socotit drept K insa micile constelatii de suplinire par nu doar timide ci si gripate fie din pricini de ereditati iliesciene sau peceristo -securiste fie din irationalitati de santaj afaceristo -partizane cumetriei de interese.
Oameni ar fi resurse ideatice de asemenea izvoare de gandire doctrinara idem, lipseste doar coeziunea.

Imi amintesc ca un coleg din PNTCD imi zicea “ma tu ce ai pe goarna aia si zici”, poate ca da sau poate dintr o simpla privire catre scena mi am ingaduit si momente de libertate de cele mai multe ori taxate pe directe sau mocnite indirect dar pana la urma tot date la iveala ostracizarii.

Eu as inlocuii termenul de ostatic optand pentru/cu mixtura alternativa ostracizare -regurgitare, iar ostatic l as lasa pe temeiul celui din urma nainte al iesirii din scena pe scut, eventual ca urmare a tentatiilor suicide ele insele anulate de placerea calailor sau a organismului bolnav de a crucifica sau flagela panaceul sau posibilul leac contra ticalosiei si nesimtirii…

De o vreme nu mai sunt membru PNTCD, asta pentru ca nu vreau sa ating pragul de maxima necrofilie, starea de coma mi a fost indeajunsa la capataiul bolnavului, nu am mai suportat sa ii vad caderea in mumificare(doar in rusia s a putut eterniza necrofilia si muZeifica) SI CIUDAT am activitate vag ONGista, aproape fiind de pragul social -democratiei INSA ce ma retine sa fac apropierea legitimata este tocmai in fapt o continuitate si in drept o ereditate structurala si mai este ceva tarele spectrelor rosii inca mai bantuie colosul cu picioare de lut social democrat…
Astfel ca privind acum din afara si NEinregimentat gregritatilor, vad jocul si mai bine intr un “nici asa nici altminteri” specific pentru cei mai multi aflarii in treaba SI intr un sa “ticalosim impreuna nesmitirea” pentru cei mai cartonati in interese antiNATIONALE.

Cred cu tarie ca filmele “Cel mai iubit dintre pamanteni” si “Actorul si salbaticii” au fost intocmite pentru ambele categorii, tocmai spre a privii mai atent la perspectiva tertilor de pe margine, care sa opinam in adevaruri is tot mai multi…

pana la urma materialul a fost tolerat pe blogul Domnului Profesor

www.fanu.wordpress.com

25 septembrie 2008 09:25

daca ati putea doar privii

{ septembrie 24, 2008 @ 1:07 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

daca totul ar fi numai frumusete , iubirea nu ar apune niciodata , zorii cenusii insa ar putea fi rapusi doar de asemanarea frumusetii pe chip
… am vazut multi oameni care isi lasau in urme numai umbra chipului lumii si am vazut multa lume care isi adasta in pasi numai lumina asemanarii omului , astazi parca toate vremurile bune s asteptate … ca momente din care firave sunt nu doar gandurile spre OM ci si implinirea din nemarginitul dor dupa Cer , fiindca totusi nimic nu se poate compara cu seninul vlastar in amurg si nici macar o clipa cand dinaintea soarelui ruginiul reflecta goliciunea iernei … am vazut astazi flori pe balcoane vechi , un si mai in veac decor era acela in care femeia mi a parut ieri modul frivol de a purta in pantece un fiu sau o fiica, o viata, ea femeia fuma cu cea mai perversa si crasa lipsa de responsabilitate , lipsea straVeacul peste pamant si astfel am ramas doar cu voi … in locul acela a fost indeajuns doar tunetul si raza de soare sa zugraveasca curcubeul, aceea era in fapt taina nu este decat a privii in urma a ceea ce se iveste mereu inainte

…incep electivitatile adica pomana pavloviana… fara privilegii, vremea nemasuratei nesimtiri impreuna spre amagirea gregara a si inceput sa isi arate coltii, apriga marlanie a demagogiei, nimic altceva decat minciuna de obicei si promisiunea desarta de conjunctura, toate spre deliciul unei prese solidarizant asociata maretului scenariu de umilire a Romaniei… il vad pe Geoana zicand de bani, tocmai lor celor care din cauza “politicilor” si a “clasei politice” si nu in ultimul rand a “politicienilor” au ales sa lucreze prin toata Europa, il vad pe liberalul Crin Antonescu sfatuindu si colegii sa nu minta in campanie, doar atat ii las indiciu sa se uite la membrii de pe la Hateg “liberali”, mai apoi sa il vad daca are tupeul sa mai ceara asa ceva “colegilor” sai liberali, locul PSD este unul de a dreptul incert, daca liberalii revitalizeaza comatosi politici de genul Petrica Roman, pesedeii se lanseaza prin alegarea lui Gusa Cosmin, unui interes probabil pe cat de meschin pe atat de disperat, marinelul&com lasa in urma doar dara sperantei a ceea ce ar cam fi trebuit sa fie candva pe vremea cand romanasii i au dat in mana fraiele tarisoarei iar maghiarii ca n cele mai perfide scenarii is pe centura…

si cam asa sunt toate

locuri despre care as suspina doar

{ septembrie 19, 2008 @ 6:43 am } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

ti am trimis niste lacrimi si un ras , le am lasat ieri seara amintire zorilor cenusii de azi , sper sa ti placa , doar rasul imi este amar , un tarm si parca era CINEVA acolo , care mergea pe ape , stii , in iubire totul este cautare asteptare si dorinta , in dragoste Iisus iti aduce certitudine , EL este deja indragostit de tine , desi nici eu habar nu am cum poate iubii lumea si ingaduii omul , da tarmul LUI este unul plin de amintiri si urme de pasi ai celor ce si au luminat calea catre El , stii , eu nu am cuvinte sa ma alung , dinaintea privirii Lui …

despre marlania feminitatii si tarele irefutabile

{ septembrie 18, 2008 @ 9:22 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

… revin sa va povestesc iarasi despre aia cu mitocania ca modalitate a fiind ului … tactica ei favorita este a enerva cu sau fara de motiv, cam pe toata lumea INSA ceea ce ea nu stie este ca exista o majoritate care face cam la fel precum cu ala care numara pe vremuri chiloti draguti, adica nu o iau in seama iar gestul de lehamite ii ala cu mana adica ” lasO ma ca n ai cu cine” … si totusi nu pot sa nu o readuc din nou in decorul cel mai marginal al personagiilor abordate uneori cu tandretea tolerantei facile pentru lividitati inavuabile ochiului liber … individa, dupa ce si a tras un coafurai second -hand, s a luat iarasi si iarasi de un OM, tot ala despre care va spuneam ca nu are in vederile ei cam obtuze sa vorbeasca la locul de munca, astfel eram cu el afara, fuma o tigara, individa se uita nu dusmanos ci de a strambu tiranic merge in magazin si apoi dupa ce termina omul tigara se trezeste sub lupa administratiei a carei voce reflecta necuvantatoarele efuziuni morbid -dictatoriale, adica cam cate tigari fumeaza cam asa de inrait fumator este si daca este de ce este la care omul nostru zice ca nu ia pauza de masa si astfel iesirea la cate o tigara este in timp si termen… altfel ca sa colorez putin momentul nu de alta dar este atat de in lipsa rozului incat nici macar cacanie, va povestesc despre organele de liniste si ordine publica adica politisti BUEY se uitau la tv ul portarului de la nefamilisti se uitau la femei care dadeau lupte grele in miere … preocupare constanta pe vremuri friguroase … ca vine politia si se uita la toata bataia iti dai seama batai in miere si politisti cu ochii cat cepele un portar dus in fundu incaperii si politistii cat mai aproape de ecran… tiganii fac nunta in mijlocul sectorului de capitala … fireste in corturi… nu am fost nu sunt si nu voi fi vreodata misogin DAR nu voi tolera vreodata nesimtirea marlaniei feminitatii si tarele irefutabile…

idiosincraz(y)ii

{ septembrie 15, 2008 @ 8:21 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

.. de la job ,,, urmez cursul cotidian prin oras , cu busul(nr8) fireste , full , sa sardelim bine , asa in sudoarea spray(ala si putoarea aia specific muncitoreasca imbibata strategic lasciv cu resurse bahice regurgitate de orice gatlej cat de cat familiarizat cu traditionala palinca /// sa depasim momentul totusi este interesnt deloc impresionant cum valuri valuri oameni si femei travestiti lucrativ altii deja impensionarizati se aleg si se despart si isi sunt aproape doar fizic din pricini de imprejurari … cusurul vremurilor de astazi pare a fi obisnuinta in acea stare de fapt a lipsei cronice de spirit in orice ai face … nu mai lucrezi cu pla dat fiind faptul ca ti se induce clonismul pavlovian (dorinta arghirofilica, o altfeld e necrofilie pe hartie, iti doresti cat mai multe personalitati care sa ti bantuie prin buzunare spre placerea vanitatii tale de individ cheltuitor sau pus pe capatuiala) care ispiteste la incremenirea intr o stare de oboseala dublata sau dedublata de blazare … dispresia omogenitatii termenului civic in viata cotidiana este la limita omonima cu represia termenului filantropic fata de asa zisii cersetori … la statie azi dis de cu zori erau un batranel cu flori Viola superbe de toamna , din pacate nu am cui sa le duc si deloc nu m as hazarda sa duc unor sau unei fete anume dat fiind ca poate is arvunite si ar fi in cel mai de prisos moment de lipsa a gratiei gestului, era si o batranica cu rosii zic eu ecologice ca tocmai din gradina pareau a fi culese … astept busul care BUEY retardeaza , traficu asta , am tot zis ca il invit pe Boc poc la o plimbare prin sardelisme fetide insa mi e teama ca la naltimea lui nedisimulata de ciocate se pierde pe sub scaune , of naduf si nor … ploua marunt, o fata se adapostea sub un grilaj care la randu i forma un non stop ca pe vremurile postRevolutionare cand unii de la taraba cu rusianisme (adica faceau bisnita reciproc avantajoasa cu oprimatorii romanismului vreme de 45 de ani), yugoslavisme sau turcisme au ajuns treptat la baraca cu nuante ieuropene , acum unii se lasafaie prin deputatie sau stapanesc orasul uneori cu spatiul de inchiriat… in fine sa revin la amiaza, la Gara totul pare intr un dubiu , dubiosenia fetelor este la ea in acasa , intalnesc un taximetrist imi amintesc de unde ne stim am vorbit o data despre un tembel cu el care tot sofer pea celasi 8 nu a vrut sa mi deschida usa la bus pt ca aveam un tricou cu U Cluj, mi s a mai intamplat o data cand aveam un flanel cu POLI TIMISOARA , in fine omul imi zambeste eu il chem la un meci sambata asta la U Cluj desigur… in fine vine pachetul astept sa vad daca a intrat banu pe card … nu a platit Babelul iar la termen , miticii tot mitici raman , injur fireste pornesc pe jos si revin la *** (am intalnit in drum catre Gara un Anticar , am vazut carti irezistibil atras, din vremea cand jobam la Humi, am ragazuit putin nu fara a intra in vorba cu OMUL, i am zis ca ma tenteaza o carte Povestiri Hasidice, el m a chestionat despre carte eu i am pove iar el mi a destainuit ca o vreme a batut America, este evreu, chiar el mi a marturisit, am vazut si Eu, Supremul desigur Roa Bastos , citeam in chipul lui simplitatea dar si o usoara unda a trairii mai puternica decat orice circumstanta vazuta de mine la UBB pe la Filosofie, era un Ceva in privirea lui,) *** Anticar, povestesc cu el ii las detalii de recunoastere si revedere, imi zice caut un loc iarna unde sa stau 1 h sau 2 h sa vand si sa las spre lectura cartile mele crezi ca as putea sa rezolv la voi in camin un mic loc acolo unde se tin rebuturile ritualice ale curateniei de zi cu zi matura si restul… zic este un vis altii poate o nebunie ce va doriti este ca si cum eu as dorii sa stau intr o mansarda dintr aceea dintr o casa langa somes o casa veche dar pe centru mansarda asa darapanata daca mi s ar pune la dispozitite sa o renovez si sa mi fie lasat acel spatiu vital spre a sta pur si in simplitate,,, totul s a curmat cand o masina s a oprit langa noi si el fuga s a pus pe inchis chioscul cu carti ,,, asa am plecat eu de a dreapta el de a stanga ,,, fiecare cu calea lui ,,, astept pe banca in fata la Republica busul, 8 , fireste , astept si astept , se amurgeste oricum cerul este cenusiun sters deloc intens doar pare ca atmosfera este cuprinzaroare pentru o ivire de iarna, adica sta sa ninga doar amenintativ , o femeie eleganta DAR trista foarte trista, marcata de ceva, pe chipul ei am vazut multa resemnare si totusi acea unda de demnitate care ii dadea o distinctie aparte acelei distinctii comune , parul deplin asezat, privirea patrunzatoare chiar si asa trista cum era avea ceva din Madonna , o privesc stiu de unde imi amintesc de ea, de la Humi a cumparat o carte o data este mult de atunci si totusi nu ma pot oprii de o vreme sau din vreme in vreme sa o privesc in bus se asezase undeva intr un loc din care chipul ii se vedea intr un geam din spatele soferului , privea afara cladiri si oameni , trista doamna trista femeie trista asemanare a vremii pe chipul ei in privirea ei, un politist in intersectie incurca circulatia, eu o privesc cobor in Groapa, Marasti MoN Amurg , ma priveste o data si iarasi o data apoi revine la peisaj as fi vrut sa i vorbesc dar timpul decurgea fiecare isi urma calea… oarecare …

Maestrul Stefan Iordache s a stins

{ septembrie 14, 2008 @ 2:21 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

.… si daca am plans a fost pentru ca voi sa radeti si daca am suras a fost pentru ca voi sa aveti lacrimi in privire si daca am ras de a dreptul inaintea voastra a fost pentru ca voi sa plangeti in hohote … eu, actorul , OMUL , cred , si atunci Dumnezeu exista , simplitatea rigorii mele , decalogul celor mai intense privelisti ale starilor sufeletesti , si daca as fi privit inapoi ce mi ar fi ramas decat chipul meu raspandit catre asemanarea voastra cu Destinul , SCENA , daca o priviti atent imi puteti masura acum mai bine decat oricand pasii , erau umbrele mastilor mele ale voastre aplauze , bucuria momentelor de langa voi eu le am lasat amintire…tuturora … Un si atat de mult va iubesc nu ar fi probabil suficient sa adaste lacrimile bucuriei de a fi fost deja pentru voi Actorul, un trecator singuratic prin lume, oameni buni si voi toti acei ce ati ales lumina teatrului sa va desfatati in Jocul Actorului am lasat voua Visul si atunci cand viata nu va mai fi fost un reazam ramas au reveriile … ei bine prieteni acum a sosit timpul sa merg catre un alt Rol … pe curand VouA … si am plecat …
http://www.youtube.com/watch?v=Ai4do-or2fg
http://www.youtube.com/watch?v=Ai4do-or2fg
s a stins cel mai iubit dintre pamanteni
http://www.youtube.com/watch?v=ch1bzwL24lg
da, acuma se duc toti cei mai iubiti dintre pamanteni ii cheama Dumnezeu sa joace finalul piesei iata ca si Maestrul Iordache a fost ales pentru monologul final si astfel toti s au ales sa i aplaude ingerii si sa le surada sfintii iar Dumnezeu sa le aduca lumina gloriei pe capatai iar ei vor recita in psalmi iubirea … ramanem treptat fara maestrii trebuie sa i iubim pe cei care au fost si sa i amintim in viata noastra atat cat ne este ingaduit sa speram ca putem a le cinstii memoria

toti cu sfarsitul pe buze acumulat

{ septembrie 11, 2008 @ 4:28 pm } · { Uncategorized }
{ } · { Scrieti un comentariu }

…moarte pe buzele tuturora, de ieri incepand susoteli teleologice de ceva nainte vreme de astazi … rasfirati online sau impartasiti pe la tv in special pe la stiri cu totii intr o deferenta cu usoare accese defetiste asteapta ca fie Nostradamus fie hulpavii predicatori ai mortii sa si hraneasca himerele carnale putrefactelor discursuri cu frica redusa la teama vaga a sfarsitului care oricum nu prea se rusineaza sa ne bata pe la usi exact in vremea cand ne asteptam mai putin… sa revin iar la job, aia despre care ziceam eu ca pare a fi inamovibila analogizand contextul cu ala a lu Ceasca, ce a mai facut femeia evina coastala, s a luat de un OM care munceste cot la cot cu noi mai junii lui colegi adica cu noi, ca de ce vorbeste sau ca de ce vorbim intre noi cand lucram, asaDAR la job trebuie sa te arati clonat pe tacere sa te arati robotizat si daca se poate sa nu zambesti sa raspunzi mecanic papagaliceste pe deRost informatiile despre produse si mai mult sa ai o atitudinea de aia muncitoreasca precum la imnurile de slava ale pupatului in cur de pre vremurii cancerigen -comuniste , ca individa paranoida si a trimis apoi lacheii de ambe sexe pe raion sa fie ochii si urechile evinajului travestit in patronat NEmajoritar este deja o practica indelung exersata in carnea poporului roman … in fine cel mai penibil mi se pare ca una ca asta nu sta dracului la biroul ei si sa ne lase pur si simplu sa muncim in mediul nostru care mereu ii va fi unul strain si insipid…de altfel
o alta faza la bus , cobor si vad niste tiganci cu puradeii dupa ele certandu se de mama soarelui cu doi indivizi care sustineau ca telefonul mobil si ceva bani le au gasit in iarba undeva aproape de tiganci si circ si paine de vorbe aruncate printre juraminte resapate … ma departam si confilctul se stingea doar acustic departe prea departe fiiind tot mai in aproape de praful din parcare pe langa drumul meu expo transilvania sau o gramada de fiare contorsionate arhitectural pentru un loc al expunerilor vaste merg parcurg drumul catre caminul de nefamilisti ex de studenti cu masinute de o gramada de euroi si cu isterice care nu suporta nici ONEFM nici clasicul sunetelor …
un OM ieri tot la job, caruia i am marturisit faptul ca pe vremuri de reprimari ductile am jobat si la Humanitas Cluj, mi a spus ca saltul este cam mare si DACA stau bine sa gandesc este dat fiind faptul ca de la realitatea livresca imbibata cu causticitati spirituale si coroziuni cerebrale la un cotidian cinic constructivist e ceva neica INSA totusi daca ii sa anlogizez putin cele doua coordonatoare una de librarie si alta de marchet sunt teribil de apropiate in gestualul desuet si pe savarsire ambiguu…
si iata ca am omis totusi despre sfarsit, unde mi ar placea??? cred in satul bunicilor mei undeva pe camp inconjurat de ai mei intr o plimbare in care sa povestim si sa fim impreuna nimic mai mult Cer deasupra noastra si tarana sub picioarele noastre SI lume pretutindeni ca si noi la o plimbare alaturi de noi la o promenada …
un coleg de job pleaca intr un loc unde cladirile adapostesc biroul iar munca se desfasoara la pluralul functionaresc, el este in opinia mea cel mai profesionist OM pe care l am vazut si cel mai liber de orice presiune a opresiunii , era bucuros de noutatea si prolificul contextual , usor nostalgic habar nu am de ce pentru ca dintr un astfel de loc nu poti iesii din anumite motive decat ranchiunos si dezarmant de bucuros ca ai scapat… *(mai ales dupa ce numaratorul de chiloti draguti si a terminat numarul masochizant pe care il continua discontinuu individa sefa nuantat sado
incet incet amurg peste pleoapele unui Cer mereu acelasi doar privirile care il cinizeaza incizant cu predilectii bigotesti sau il lezeaza cu indicii dintre cele mai morbide c asa i omul se plange de neFERICIREA impresurarii cu Verbul iar lumea de NEbucuriea intocmirii inaite i a Cuvantului … efort de neant prvilegiul paradisului doar ecoul dorintelor tentate permanant refuzate este irefutabil fraged numai in mintile dezancorate lumii ale nebunilor frumosi care ne pot oricand amintii ca in fapt avem soarta spre dezosare iar destinul catre faramitare ,,, in sfarsit putem incepe sa gandim din nou ,,, pe pulpa carnoasa a Cerului despre insatietatea coapsala a pamantului subNutrit…

« Previous entries