gata de plecare, de parasire sau de uitare, sa plec, parasind, in uitat… azi un bicilist a fost lovit cred ca un taximetrist, bicilistul facea semn ca este K dar abia se tinea pe picioare, taximetristul era la cativa metri de el explica unui sofer de bus, probabil ce s a intamplat… intr o zi credeam ca ora era 8 cand de fapt ceasul arata clar ca este 7 si credeam, mai apoi ca ceasul arata 10 cand de fapt era ora 11, eram total confuz, nu stiam daca intarzii sau ajung prea repede la Universitate, in fine parcursul drumului pana la filosofie este pavat probabil pe alocuri videnian cu cele mai nesigure, iarna, dale iar vara se lasa cu asfalt topit, pe care un tango ar fi cea mai riscanta parodie a miscarii…
….pe jos prin Cluj, infern de praf si purgatoriu de pulbere fina, cadenta mea suferea din acusticitati deloc elastice, masini grele, un caine in descompunere undeva in granituirea de benzi, culoarea Cerului abia daca poate compensa norii de praf, alba alba este pe alocuri acoperirea seninului, calauza drumului meu este calea, incet descopar locuri din acest oras, exilul meu si poate resurectia trairilor mele, locuri in care pustietatea si marginalul sunt parca singurele ecouri de liniste tulburata insa prin masini de mare tonaj, acestea sunt riscurile rutelor ocolitoare, locuri unde trenul se lasa intrecut doar de masini … vorbesc despre drum unul usor si scurt, incerc sa ma bucur de imprejurimi dar imprejurarile nu ma lasa, savoarea este inlocuita cu dezgustul, intr o buna zi poate ca stanga drumului meu inainte se va isca precum cele mai surprinzatoare culori ale curcubeului…
… pe cand cerul respira viata si omul inghitea viscerale, lumea intreaga isi lega prin amurg ochii de traire; pe atunci pleoapele femeii au fost ramase incaruntite din urmarea fricii prime de Cer si in pamant; locul dinspre care ingerii au zavorat privirea femeii si lasat urma omului la orizont… aici si acum astazi dar pana mai ieri eram unii langa altii, convivi la lumea firimiturala a celorlalti, recuperatori de vise , resuscitarea iluziei, pe cand eram liberi vremurile bune s au apropiat de amurg, idolatria si a invoalat aezii… iar hula de unde sa vina hula decat catre mintile incrucisate undeva intre zorii doriti, si noapte , cand forma soaptelor este luata de adierea spectrelor, Apocalips Acum , coapse incarnate cu ura, tipat de fiara insoteste rasul sardonicelor tumefactii ale firii , ascuns si alungat somnul se refugiaza in miezul din cosmar, blestem si binecuvantare deopotriva , minciuna cu iz de veritate , ochii in risipa privirii adastate in crucile amiezelor desfigurate de cenusiu, un pasaj senin imi este PeTrecerea , o nuanta masca mi incarneaza n sange iar sangele da glas privirii, anamneza s a vitalizat venal in verdict , !!!hai, incercati sa visati linia intunerecului , la un apus si a aratat chipul un Arhanghel, obosit pesemne de atata umblare pe intreg pamantul, obrajii lasati lacrimilor iar mierea buzelor ascunse in amarul resentimentelor, mania cea dintai a omului si femeii au fost fructele nestiintei si roadele curioase ale dorintei … in culise se aseaza timid cei mai de pe urma calai, selectati dintre ceilalti care nu si au ascuns in temeri teroarea frivola a ultimului veac, din ultimul rand de sala ii privesc patrunzator si rece spectatorii , acei care au ajuns cu oareCare intarziere la spectacolul celei dintai frici, bruscat de asentimentele, fara vreun temei fatal, numai ale urii, regizorul beat de a dreptul stropeste cu negru vin scena iarasi si iarasi in penumbra ochilor lui rosii sunt orizonturi ce in valuri de trecatoare lumini se pierd in desertaciuni care arata cum se deschide Cerul scenei … cobor si urc pe trepte in(miresmate n urme de fecioare, Arhanghelii, orbi nascuti, iar nu facuti taranei, fii care isi petrec mamele curve in pragul infernului si pier la marginea prapastiei le mai este ingaduit numai in amurg sa si oglindeasca astazi capataiul caci maine nu vor mai fi pe placul celui rau… de pe un tarm aud strigand cu siretenie iubirea, un predicator al mortii, iar de pe celalalt taram se aude suspinul rugii celui bantuit de negura istoriei…
